Inchide, deschide...

E bine sa constientizezi cand se termina o anumita etapa din viata. Daca insisti sa te mentii acolo dincolo de timpul rezonabil, o sa-ti pierzi bucuria si simtul a ceea ce se afla in afara ei si mai ales aceea ce te astepta la urmatorul pas, inceputul unei noi etape vei ajunge sa nu-l simti. Inchide capitole sau usi. Poti petrece mult timp din prezentul tau, scufundandu-te în “de ce”-uri, in a-ti revedea filmul vietii si a incerca sa intelegi cum si pentru ce motiv s-au intamplat anumite lucruri. Dar, te vei consuma degeaba si la nesfarsit, caci in viata, tu, eu, prieteni, frati, parinti, noi toti, ne indreptam inevitabil catre a inchide capitole, a da pagina, a termina etape sau momente din viata si de a merge inainte. Nu ne putem afla in prezent, ducand dorul trecutului. Nici macar intrebandu-ne “de ce”. Ce a fost a fost, si trebuie sa te eliberezi, sa te desprinzi de trecut. Nu putem fi copii eterni, nici adolescenti intarziati, nici angajati ai unor firme care nu mai exista, nici a pastra legaturi cu cei care nu vor să aiba legaturi cu noi. Faptele trec, si trebuie lasate sa treaca! De aceea, uneori, este atat de important sa distrugi amintiri, sa faci un cadou, sa-ti schimbi casa, sa rupi hartiile si sa faci cadou o carte. Schimbarile externe pot simboliza procese interioare de evoluţie. A uita, a te desprinde, a te avânta. In viata, nimeni nu joacă cu cartile insemnate, asa ca ai de invatat cum sa pierzi si cum sa castigi. Trebuie sa ne eliberam, sa dam pagina si sa traim numai cu ceea ce ne ofera prezentul. Trecutul a trecut. Nu astepta sa ti-l dea nimeni inapoi, nu te astepta sa te recunoasca nimeni, nu astepta ca, vreodată, cineva sa-si dea seama cine ai fost. Lasa deoparte resentimentele. Repetarea cu incapatanare a “filmului tau personal” iti va face rau sufletului si mintii si te va invenina si amari. Viata nu se afla decat inainte, niciodata inapoi. Daca treci prin viata lasand “usi deschise” pentru orice eventualitate, niciodata nu te vei putea desprinde de trecut, nici nu vei trai ziua de astazi cu mulţumire. Iubiri sau prietenii pe care nu ti le scoti din suflet? Posibilitati de a te intoarce? La ce? Nevoie de explicatii? Cuvinte nerostite? Taceri care au invadat cuvintele? Daca le poţi infrunta chiar acum, fa-o. Daca nu, lasa-le sa se ducă, inchide capitolele! Spune-ti tie insuti că nu le mai vrei inapoi. Dar nu din mandrie sau orgoliu, ci pentru ca TU nu mai faci parte din acel loc, din acea inima, din acea incapere, din acea casa, din acel birou. Tu insuti nu mai esti cel de acum doua zile sau trei luni sau un an. Prin urmare, nu exista nimic catre care sa te-ntorci. Inchide usa, da pagina, inchide capitolul. Nici tu nu vei fi acelasi, nici mediul la care te intorci nu va fi acelasi, caci nimic nu ramane la fel in viata. Pentru sanatatea ta mintala si sufleteasca, desprinde-te de ceea ce nu se mai regaseste in viata ta. Adu-ti aminte că nimeni si nimic nu este indispensabil. Nici o persoana, nici un loc. Nimic nu este vital pentru a trai, pentru ca atunci cand ai venit pe lume, ai venit singur. Este, asadar, obisnuit sa traiesti cu tine insuti si este o indatorire personala sa inveti sa traiesti singur, fara acea apropiere umana sau fizica, de care iti vine atat de greu sa te desparti astazi. A te desprinde este un proces de invatare care, din punct de vedere uman, se poate realiza.
Adu-ti aminte, nimic si nimeni nu este indispensabil. Este numai obicei, rutina, nevoie. Deci, inchide, incheie, arunca, desprinde-te, elibereaza-te! Uita.